sâmbătă, 22 octombrie 2011

my letter to the world

3 comentarii:

  1. florin29 octombrie 2011 la 02:39

    Toate trec..Trec atit de plutit..Nu stim nimic..Poetul aduce clipe, fara..Greu de explicat..Sau de inteles..Sau de facut..Clipe fara limite..
    Ce vezi e fara semnificatii imediate..E doar ce crezi ca simti..Cu ce poti.. Stii, toti putem sa scriem carti cu infinite semnificatzii..La care sa privim cu intelegerile lumii de acum..
    Printre fraze, tu ce vezi? Ce simti ca ai putea sa traiesti? Cum te inspira visurile tale, si ale celorlalti?..

    RăspundețiȘtergere
  2. florin29 octombrie 2011 la 02:41

    Timp, sau spatiu, dorinte sau trairi..La sfirsitul timpurilor, clipele au inghetzat..Nimic din noi nu se mai trezeste..O eternitate ne asteapta sa-i spunem in ce am crezut..Avem colectii de clipe, pe care nu stim sa le explicam..
    Asteptam sa ne revina aceleasi vise..In acelasi timp, pe acelasi spatiu..Cu acelasi dorintze, care asteapta pe acelasi peron, o alta sperantza..Care sa-i fluture o aceeasi batista alba..Care nu poate spune din ce lume vine..

    RăspundețiȘtergere
  3. florin29 octombrie 2011 la 02:44

    Lumile posibile ne-au fascinat, tot timpul..Am citit, sau ne-am imaginat.. Am visat, sau proiectat in memorie, ceva, ce, nu am stiut ce e, dar care ne venea dinauntru..
    Uneori vrem ca visurile sa ne depaseasca timpul..Vrem sa zimbim malitios la tot ce cred, ceilalti, ca ar fi, acum..Vrem sa ridem, cu toata fiinta, la ce nu au stiut, ceilalti..Vrem sa ne destrabalam extravagantzele trairilor, si sa zimbim timpului..Vrem sa ne extaziem in fata unor visuri cu adevarat a-tempo-ra-le..Vrem sa ne traim adevaratele eu-ri, cu fast, si placeri de participantzi la festinul toamnei..
    Mesele incarcate cu delicatese ne asteapta..Oare, acum, cit din noi vom da placerilor de moment? Miine, cit din noi vom fi aceiasi?..

    RăspundețiȘtergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)