marți, 19 octombrie 2010

ploaia e tot un fel de rochiţă a mea, interioară. ca plânsul.
o esenţă tăcută secretată de cel mai profund întuneric.
de un moloz de întuneric.

Un comentariu:

  1. florin1 noiembrie 2010 la 05:00

    Oamenii-ginduri zboara..Oamenii-vis zboara si mai sus..Si pot desena pe cer, cu nori, orice..Noi avem insa proiectia-umbra lipita de forme..De asta nu putem zbura, si nici desena pe cer.

    RăspundețiȘtergere

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)